Reducţionismul

Reducționismul
Introducere | Tipuri de Reductionism

Introducere

Reducționismul este o abordare a înțelegerii naturii lucrurilor complexe prin reducerea la interacțiunile părţilor lor componente, sau la lucrurile simple sau mai esenţiale. Acesta poate fi, de asemenea, descris ca poziția filosofică conform căreia un sistem complex nu este altceva decât suma componetelor sale, și că o evaluare a acestuia  poate fi redusă la evaluarea constituenților individuali. Aşadar, acesta este credința că tot ceea ce există este facut dintr-un număr mic de substanțe de bază care se comportă în mod regulat, și este, prin urmare, în anumite privințe, comparabil cu atomismul.

În schimb, punctele de vedere opuse sunt reprezentate de:

Holismul, care susține că sistemele complexe sunt în mod inerent ireductibile, și sunt mai mult decât suma componentelor lor, și că este necesară o abordare holistică pentru a le înțelege.

Emergentismul (sau emergenţa), care susține că sistemele și modelele complexe apar (emerg) dintr-o multitudine de interacțiuni relativ simple.

Vitalismul, care susține că procesele vieţii nu sunt explicabile doar prin legile fizicii și chimiei și că viața este, pe de altă parte, auto-determinantă și ca urmare a unui principiu vital distinct de forțele fizico-chimice. Conceptul de "elan vital" a fost inventat de filozoful francez Henri Bergson (1859 - 1941) în cartea  sa "Evoluţia cratoare", din 1907, și el a stabilit aceasta în opoziție puternică cu materia inertă din filosofia dualismului dinamic, dezvoltând-ul  în secolul  20 ca o respingere a ideii dominante de atunci că știința a fost principala sursă de cunoaştere.

Ideea de reducţionism a fost introdusă pentru prima dată de Descartes în partea a V-a a "Discursurilor" sale din anul 1637, unde a susținut că lumea era ca o mașină, piesele sale (fiind) precum mecanismele ceasului, și că mașina ar putea fi înțeleasă prin luarea pieselor sale deoparte, studierea lor, și apoi punerea lor la loc, împreună, pentru a vedea imaginea cea mare.

Gândirea și metodele reducționiste sunt bază pentru multe dintre zonele bine dezvoltate ale științei moderne, inclusiv o mare parte din fizică, chimie si biologia celulară. Cu toate acestea, în timp ce este în general acceptat faptul că, de exemplu, cele mai multe aspecte ale chimiei sunt bazate pe fizică, este mai puțin evident că sociologia sau economia se bazează pe psihologie, aşa cum unii reducționiști ar pretinde.

În lingvistică, reductionismul este ideea că totul poate fi descris printr-o limbă cu un număr limitat de concepte de bază, și combinarea acestor concepte.

Tipuri de Reductionism

Reducţionismul ontologic simbolic (token) este ideea că fiecare element care există este o sumă de elemente, și că fiecare element perceptibil este o sumă a elementelor cu un nivel mai scăzut de complexitate. Reducţia ontologică simbolică a proceselor biologice la procese chimice (metoda token-token = simbol-simbol), de exemplu, este, în general acceptată.

Reductionismul ontologic tip (categorie)  este ideea că fiecare tip de element este suma tipurilor de elemente, și că fiecare tip de element perceptibil este o sumă de tipuri de elemente cu un nivel mai scăzut de complexitate. Reducţia ontologică tip a proceselor biologice la procesele chimice, de exemplu, este de multe ori respinsă.

Reductionismul epistemologic este teoria că un sistem complex poate fi explicat prin reducerea la părțile sale fundamentale. Se susține că toate fenomenele pot fi complet înțelese în termenii comportamentului entităţilor micro-fizice.

http://www.philosophybasics.com/branch_reductionism.html

* * *